Scoring FICO, profilul de risc în Biroul de Credite

martie 14, 2016

Cu siguranță ai auzit termenul de „scoring preliminar” de o mulțime de ori. De fiecare dată când ai aplicat pentru un credit bancar, indiferent ce tip de credit ai intenționat să contractezi, ți s-a spus că este necesar realizarea unui scoring FICO. Tu știi cu adevărat ce înseamnă scoringul FICO, ce este el, ce informații cuprinde scoringul preliminar, cine pune la dispoziție scoringul, cine îl folosește, cum se calculează, ce se decide pe baza scoringului, ce factori influențează pozitiv și ce este important de reținut despre scoringul FICO?

Dacă nu știi răspunsul la toate aceste întrebări, te vom lămuri în cele ce urmează! Credite ipotecare, credite de nevoi personale, credite rapide, credite pentru IMM-uri, carduri de credit, toate aceste tipuri de credite bancare sunt aprobate sau respinse în funcție de rezultatele scoringului FICO, adică în funcție de profilul de risc în Biroul de Credite. Scoringul FICO influențează tot!

Scoring FICO, profilul de risc în Biroul de credite:

  1. Ce înseamnă termenul de scoring FICO?

FICO vine de la termenul englezesc Fair Isaac Corporation și este rezultatul din 3 cifre a unui calcul matematic, prin care se stabilește gradul de risc al unui credit bancar.

  1. Ce este un scoring FICO?

Scoringul sau așa numitul scor de credit este format din 3 cifre și reprezintă un factor important pentru raportul de credit. Scoringul FICO este cuprins între 300 și 850. Cu cât scoringul este mai slab, cu atât șansele de aprobare a unui credit este mai mic. Scoringul preliminar indică negru pe alb dacă viitorul debitor își poate achita creditul la timp și dacă poate respecta condițiile contractuale ale creditului. Cu cât scoringul este mai mare, cu atât crește și posibilitatea de a obține un credit bancar.

  1. Ce informații cuprinde scoringul preliminar?

Scoringul FICO cuprinde de fapt istoricul persoanei care a solicitat creditul bancar în cauză. Scoringul preliminar se realizează pe baza următoarelor informații:

  • Valoarea veniturilor financiare înregistrate de solicitant și codebitor/i;
  • Sursele veniturilor pe care solicitantul și codebitorul/i le au;
  • Pentru ce va fi folosit creditul solicitat;
  • Dacă solicitantul mai are alte credite trebuie să le menționeze;
  • Dacă solicitantul deține carduri de credit trebuie să le declare;
  • Dacă solicitantul a înregistrat întârzieri de plată în cazul în care a contractat și alte credite în trecut;
  • Starea civilă;
  • Numărul membrilor familiei;
  • Ce studii are solicitantul și care este ultimul nivel de învățământ absolvit;
  • De când locuiește la adresa curentă;
  • Dacă este proprietar, chiriaș sau locuiește cu părinții la adresa curentă;
  • Locul de muncă și numele societății angajatoare;
  • În ce domeniu de activitate lucrează solicitantul;
  • Care este numărul total al angajaților la societatea pentru care lucrează solicitantul;
  • Ce profesie are solicitantul și ce funcție ocupă;
  • Care este vechimea la locul de muncă actual;
  • Care este vechimea totală în câmpul muncii a solicitantului;
  • Numărul de verificări în Biroul de Credite.
  1. Cât durează obținerea unui scoring în Biroul de Credite?

Rezultatul scoringului preliminar se emite în câteva secunde sub forma unui raport de credit.

  1. Cine pune la dispoziție scoringul FICO?

Scoringul preliminar a intrat în vigoare imediat după criza financiară din 2008, adică în luna martie 2009. Acesta a fost pus la dispoziție instituțiilor bancare și non-bancare de către Biroul de Credite. FICO Score se realizează pe baza unei formule de calcul internaționale și se aplică întocmai bazei de date a Biroului de Credite.

  1. Cine folosește scoringul FICO?

Toate instituțiile bancare și non-bancare folosesc acest tip de scor pentru a evalua gradul de risc al creditului și pentru a lua decizia finală în vederea aprobării sau respingerii dosarului de creditare.

  1. Cum se calculează scoringul preliminar creditului bancar în Biroul de Credite?
  • 35% reprezintă istoricul de plată al solicitantului;
  • 30% reprezintă creditele în derulare (dacă acestea există);
  • 15% reprezintă durata istoricului de creditare;
  • 10% reprezintă creditele noi obținute (dacă au fost obținute);
  • 10% reprezintă tipurile de credite utilizate (dacă au mai fost utilizate în trecut).

În luarea deciziei finale băncile și IFN-urile țin cont de informațiile declarate și dovedite la punctul 3 al acestui articol.

  1. Ce se decide pe baza scoringului FICO?

Toate aceste informațiile mai sus menționate stabilesc profilul de risc al creditului și determină aprobarea sau respingerea creditului bancar solicitat. Profilul de risc al viitorului debitor trebuie să corespundă cu potretul debitorului acceptat și dorit de banca finanțatoare.

Scoringul influențează și condițiile creditului – suma, valoarea ratei, perioada de timp, etc..

  1. Ce factori influențează pozitiv scoringul Biroului de Credite?

Dacă viitorul debitor este căsătorit, este absolvent al unor studii universitare, are vechime de muncă mare și fără întreruperi, deține o proprietate sau o mașină, șansele de a obține împrumutul bancar cresc considerabil. Toți acești factori influențează pozitiv scoringul.

Oamenii sub 25 de ani obțin mai greu un credit bancar pentru că nu au un istoric în sistemul bancar și astfel prezintă un grad mare de risc. De asemenea persoanele peste 60 de ani care solicită un credit bancar sunt nevoite, în funcție de tipul creditului, să încheie o asigurare de viață pentru a acoperi creditul în caz de deces.

  1. Ce este important de reținut despre scoringul FICO?
  • Conform legii, dacă în calitate de solicitant cererea de creditare ți-a fost respinsă pe baza scoringului FICO, creditorul nu este obligat să îți dezvăluie motivele pentru care tu nu ești eligibil pentru finanțare.
  • Conform legii, dacă cererea de creditare ți-a fost respinsă pentru că te afli pe lista neagră a Biroului de Credite, instituțiile financiare sunt obligate să-ți comunice acest fapt.
  • Atenție, examinările numeroase în Biroul de Credite scad scoringul FICO și astfel șansele de a obține un împrumut bancar se diminuează și ele.

Așadar, dacă plănuiești să achiziționezi în viitorul apropiat o locuință, un automobil, o vacanță sau să-ți deschizi o linie de credit permanentă, sfatul nostru este să devii un debitor responsabil și punctual.

Istoricul pe care îl înregistrezi în sistemul bancar vorbește despre tine, fă-l să vorbească de bine!

 

– II –

Pentru a emite o cerere de împrumut sau pentru a afla mai multe informații despre creditele bancare, vă rugăm, să accesați categoria CONTACTsă ne scrieți pe adresa de e-mail office@avbs.ro sau să ne sunați la numărul de telefon 021. 230. 43. 43.

Sursă info – finzoom.ro

În 2016 proiectul de lege darea în plată va fi revizuit

ianuarie 18, 2016

În 2016 proiectul de lege darea în plată va fi revizuit! Oare darea în plată chiar va conduce la partajarea echitabilă a riscurilor între debitori și creditori? Darea în plată va proteja într-adevăr debitorii creditelor ipotecare și îi va „pedepsi” pe cei care au urmărit dezvoltarea rapidă a afacerilor profitabile în domeniul imobiliar? Principiul dării în plată va înăspri condițiile de creditare pentru cei care plănuiesc ca în 2016 să achiziționeze o locuință?

Pe data de 25 noiembrie a anului 2015 a fost adoptat proiectul de lege privind darea în plată a bunurilor ipotecate pentru debitorii care se află în imposibilitatea achitării creditelor bancare, în vederea stingerii datoriilor acestora. Legea dării în plată a obținut 233 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere.

Conform proiectului de lege din 2015, dacă debitorul nu își mai poate achita creditul bancar, acesta își poate ceda bunurile ipotecate în favoare instituției bancare creditoare. Debitorul are obligația de a transmite creditorului o notificare în care își anunță decizia de-și ceda drepturile de proprietate asupra bunurilor ipotecate prin intermediul unui executor judecătoresc, a unui notar public sau a unui avocat specializat în aceste tipuri de demersuri. Costurile notificării fiind suportate în întregime de debitor. Imediat ce creditorul primește decizia cedării drepturilor de proprietate a debitorului, instituția bancară nu mai poate pretinde plata creditului ipotecar/imobiliar și nu mai are voie să urmărească co-debitorii și/sau garanții pentru stingerea creditului bancar.

Potrivit legii dării în plată din 2015, imediat după ce contractul de transfer al proprietății de la debitor la creditor a fost încheiat, iar data hotărârii judecătorești a devenit definitivă, datoria debitorului față de creditor este stinsă irevocabil. În acest caz, instituția bancară nu mai poate solicita nicio altă sumă de bani suplimentară, sub niciun alt motiv.

Deși la sfârșitul anului trecut proiectul de lege privind darea în plată aștepta promulgarea președintelui României, pe 21 decembrie 2015 Klaus Iohannis a cerut Parlamentului să reexamineze darea în plată a bunurilor ipotecate pentru ca aplicarea legii să împartă riscurile în mod egal între creditor și debitor. Astfel, motivele cererii de reexaminare au fost: neclaritatea proiectului de lege, punerea în aplicare a legii dificilă, folosirea unor termeni de specialitate neclari și greoi, necorelări legislative și normative.

Banca Centrală Europenă este de părere că legea dării în plată compromite siguranța juridică, iscă probleme privind disciplina de plată și afectează și stabilitatea sistemului bancar. În esență motivele BNR privesc perspectiva juridică, financiară și etică a proietului de lege – dărea în plată.

Anumite surse parlamentare sunt de părere că prin modificarea legii se urmărește ca datornicii care dețin mai multe proprietăți să nu poată beneficia de darea în plată.

Astfel, conform spuselor lui Daniel Zamfir – deputat PNL, instituțiile bancare sunt nevoite să-și asume riscurile privind împrumuturile acordate celor care intermediază vânzări imobiliare sau au încercat să dezvolte cartiere imobiliare. Legea dării în plată urmărește protejarea debitorul care și-a dorit obținerea unei locuințe, nu a celor care au țintit spre dezvoltarea unor afaceri profitabile în domeniul imobiliar.

Cu toate acestea, Mihnea Șerbănescu, director general și proprietarul companiei de consultanță imobiliară DTZ Echinox, este de părere că în 2016 instituțiile bancare vor domoli condițiile de creditare. Cât despre darea în plată, dumnealui crede că această lege va fi ultima soluție a debitorului. De ce? Pentru că debitorul român se atașează de locuința achiziționată. El nu face calcule de rentabilitate între păstrarea casei și predarea ei creditorului, în cazul imposibilității achitării creditului, așa cum face cumpărătorul neamț sau american. Chiar dacă valoarea ratelor bancare pe 20-30 de ani sunt mult mai mari decât valoarea imobilului, românii își iubesc locuințele, iar darea în plată va fi, potrivit CEO DTZ Echinox, o soluție marginală.

Chiar dacă darea în plată este o urgență pentru Daniel Zamfir (deputat PNL) și pentru debitorii aflați în pragul imposibilității achitării ratelor creditelor ipotecare, proiectul de lege va fi reexaminat după data de 1 februarie a anului în curs, atunci când senatorii României vor veni din vacanță. Așadar, abia de lunile viitoare proiectul de lege darea în plată va fi revizuit, acum rămâne de văzut dacă principiul datio in solutum (darea în plată) va deveni un element într-adevăr echitabil atât pentru creditori, cât și pentru debitori!

Ce părere aveți, darea în plată va fi sau nu o soluție secundară pentru români?

– II –

Pentru a emite o cerere de împrumut sau pentru a afla mai multe informații despre creditele bancare, vă rugăm, să accesați categoria CONTACTsă ne scrieți pe adresa de e-mail office@avbs.ro sau să ne sunați la numărul de telefon 021. 230. 43. 43.

Surse info: mediafax.ro, știrileprotv.ro, capital.ro, ziare.com.

Vești bune: Legea insolvenței a fost aprobată

mai 28, 2015

Vești foarte bune pentru debitori: Legea insolvenței a fost aprobată de Parlament, urmează să fie promulgată de președintele României!

Vești foarte bune pentru debitorii onești care au ajuns în imposibilitatea de a-și mai plăti datoriile acumulate la una sau mai multe instituții bancare. Supusă la vot, legea a primit 309 voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 3 abțineri. Legea insolvenței a fost aprobată de Parlament, urmează să fie promulgată de președintele României și în curând va fi publicată în Monitorul Oficial. Această lege este practic o procedură de protecție și de înviorare a situației financiare pentru persoanele fizice care nu își mai pot achita creditele bancare.

Cea mai importantă condiție a legii insolvenței este aceea ca debitorul să nu apară în biroul de rău-platnici, așadar se aplică numai pentru persoanele de bună credință care au ajuns în această situație falimentară din cauza unor factori externi sau interni care nu au putut fi anticipați nici de creditori, dar nici de datornicii în cauză. Starea de insolvență poate fi declarată și se pot demara acțiunile de insolvență dacă debitorul nu și-a plătit datoria creditorului, însă numai după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenței.

Legea insolvenței se aplică numai pentru:

  • Datorii care însumează CEL PUȚIN 15 salarii minime pe economie, acum în valoare de 975 de lei;
  • Datorii care însumează CEL MULT 10 salarii minime pe economie pentru persoanele vârstnice, care depășesc vârsta standard de pensionare; pentru persoanele fizice care și-au pierdut total sau pe jumătate capacitatea de muncă și pentru oamenii care nu au în posesia lor bunuri sau venituri urmăribile.

Legea insolvenței este pusă în aplicare de comisia de insolvență și administratorul procedurii, instanțele judecătorești și lichidatorul. Conform declarațiilor date de Ana Birchall, cea care a inițiat proiectul de lege, comisia de insolvență va fi, probabil, alcătuită din reprezentanți ai ANPC, BNR și ai altor instituții. Autoritățile se vor ocupa de planul de rambursare al debitorului, însă dacă acesta are propriul său plan de achitare, are dreptul să îl propună fără să mai aștepte ca instanța să ia o decizie. În procesul de insolvență, oricare din părți poate să facă contestație și chiar să meargă în instanță, însă comisia de insolvență speră la o înțelegere amiabilă și favorabilă atât pentru instituțiile bancare aflate în cauză, cât și pentru debitorii bine-intenționați care vor să-și achite datoriile pe baza unui plan mai lejer, potrivit noilor statuturi financiare.

Deși legea insolvenței are la bază analiza legislației și a practicii judiciare din 12 state, CITR (Casa de Insolvență Transilvania, liderul pieței de insolvență din România) a declarat că aceasta are și câteva minusuri care i-ar putea îngreuna aplicarea. Principalele dezavantaje sunt legate în primul rând de lipsa unui reprezentat al creditorilor în cadrul comisiei de insolvență, dar și faptul că sus-numita comisie este investită cu atribuții decizionale, de control și de supraveghere a actelor debitorului aflat în pragul falimentului, fapt care, probabil, va da naștere unor adevărate piedici privind aplicarea legii.

Debitorul are obligația de a anunța instituția bancară de unde s-a îndatorat intenția acestuia de a deschide acțiunea de insolvență cu cel puțin 30 de zile înainte să depună cererea. Vestea intenției de insolvență se poate realiza prin orice mijloc de comunicare.

Imediat după ce debitorul depune cererea de insolvență la comisia de insolvență competentă din județul unde locuiește acesta, băncile care au aprobat creditele nu vor mai putea calcula dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte proceduri ale obligației de plată.

Datorită legii insolvenței, debitorii vor avea două posibilități de achitare a datoriei:

1.     Plata eșalonată a creditului. Noua modalitate de plată se realizează de administratorul procedurii de insolvență împreună cu datornicul, pe baza unui plan de rambursare a datoriilor. Acest plan este practic o modalitate de redresare a veniturilor și a cheltuielilor acestuia, prin care debitorul să își poată achita datoria conform noilor sale posibilități financiare.

2.   Lichidarea de active. Dacă debitorul dispune de bunuri pe numele său, acesta poate să ceară comisiei de insolvență deschiderea unei proceduri judiciare prin care să-i fie lichidate activele din posesia sa.

În cazul în care debitorul a apelat la un co-debitor atunci când a contractat unul sau mai multe credite, cererea de insolvență poate fi realizată pe numele ambelor persoane dacă acestea sunt căsătorite, conviețuiesc sau au bunuri în comun. Aceștia vor beneficia de un singur plan de rambursare, comun, sau se vor efectua două planuri corelate.

Comisia de insolvență va stabili anual nivelul de trai al insolventului și a persoanelor pe care acesta le are în întreținere, astfel încât aceștia să nu aibă de suferit din punct de vedere financiar, dar în același timp să-și poată duce la îndeplinire planul de achitare al datoriei stabilit prin procesul de insolvență.

Cererea de insolvență poate fi depusă de datornicul care:

  • Locuiește în România de cel puțin 6 luni înaintea depunerii cererii de insolvență;
  • Nu își mai poate plăti sub nicio formă datoria conform obligațiilor contractuale între bancă și datornic și nu prevede nicio ameliorare a situației financiare pentru următoarele 12 luni. Debitorul este protejat astfel încât nivelul său de trai să rămână unul decent.
  • Datoria acestuia este de cel puțin 15 salarii minime pe economie.

Cererea de insolvență nu poate fi depusă de datornicul care:

  • În ultimii 2 ani a fost concediat din motive care îi pot fi reproșate;
  • Este apt de muncă dar nu a căutat sau a refuzat în repetate rânduri locuri de muncă legale, aducătoare de venit;
  • A contractat noi împrumuturi și datorii deși își cunoștea foarte bine situația financiară falimentară;
  • A realizat cu bună știință sau din greșeală situația de insolvență;
  • În cazul căruia a fost închisă din motive imputabile o altă procedură de insolvență pe baza unui plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau chiar printr-o procedură simplificată cu mai puțin de 7 ani în urmă.
  • A fost condamnat pentru: evaziune fiscală, infracțiune de fals sau infracțiune intenționată contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii.

După cum bine ne dăm seama, noua lege a insolvenței protejează și veghează situațiile financiare ale persoanelor fizice aflate în pragul falimentului, care datorează importante sume de bani instituțiilor bancare și/sau non-bancare din România, însă acest lucru ar putea să aducă la niște schimbări importante în zona de creditare.

Specialiștii AVBS Credit anticipează că parametrii de risc pe care instituțiile bancare îi iau în mod normal în cazul acordării diverselor tipuri de credite – credite de nevoi personale ori credite ipotecare – vor fi mai puțin permisivi pe viitor. Acest fapt ar putea să conducă la o scădere importantă a numărului de credite acordate persoanelor fizice din România care se bucură de o situație financiară mai mult sau mai puțin decentă.

De reținut! Legea insolvenței este o a doua șansă pentru datornicii onești care vor să-și achite datoriile și luptă pentru a realiza această acțiune în condiții care să nu le afecteze și mai mult nivelul de trai!

– II –

Pentru a emite o cerere de împrumut sau pentru a afla mai multe informații despre creditele bancare, vă rugăm, să accesați categoria CONTACT, să ne scrieți pe adresa de e-mail office@avbs.ro sau să ne sunați la numărul de telefon 021. 230. 43. 43.

 Surse info - finzoom.ro, mediafax.ro, ziare.com