DISTRIBUIȚI

Vești foarte bune pentru debitori: Legea insolvenței a fost aprobată de Parlament, urmează să fie promulgată de președintele României!

Vești foarte bune pentru debitorii onești care au ajuns în imposibilitatea de a-și mai plăti datoriile acumulate la una sau mai multe instituții bancare. Supusă la vot, legea a primit 309 voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 3 abțineri. Legea insolvenței a fost aprobată de Parlament, urmează să fie promulgată de președintele României și în curând va fi publicată în Monitorul Oficial. Această lege este practic o procedură de protecție și de înviorare a situației financiare pentru persoanele fizice care nu își mai pot achita creditele bancare.

Cea mai importantă condiție a legii insolvenței este aceea ca debitorul să nu apară în biroul de rău-platnici, așadar se aplică numai pentru persoanele de bună credință care au ajuns în această situație falimentară din cauza unor factori externi sau interni care nu au putut fi anticipați nici de creditori, dar nici de datornicii în cauză. Starea de insolvență poate fi declarată și se pot demara acțiunile de insolvență dacă debitorul nu și-a plătit datoria creditorului, însă numai după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenței.

Legea insolvenței se aplică numai pentru:

  • Datorii care însumează CEL PUȚIN 15 salarii minime pe economie, acum în valoare de 975 de lei;
  • Datorii care însumează CEL MULT 10 salarii minime pe economie pentru persoanele vârstnice, care depășesc vârsta standard de pensionare; pentru persoanele fizice care și-au pierdut total sau pe jumătate capacitatea de muncă și pentru oamenii care nu au în posesia lor bunuri sau venituri urmăribile.

Legea insolvenței este pusă în aplicare de comisia de insolvență și administratorul procedurii, instanțele judecătorești și lichidatorul. Conform declarațiilor date de Ana Birchall, cea care a inițiat proiectul de lege, comisia de insolvență va fi, probabil, alcătuită din reprezentanți ai ANPC, BNR și ai altor instituții. Autoritățile se vor ocupa de planul de rambursare al debitorului, însă dacă acesta are propriul său plan de achitare, are dreptul să îl propună fără să mai aștepte ca instanța să ia o decizie. În procesul de insolvență, oricare din părți poate să facă contestație și chiar să meargă în instanță, însă comisia de insolvență speră la o înțelegere amiabilă și favorabilă atât pentru instituțiile bancare aflate în cauză, cât și pentru debitorii bine-intenționați care vor să-și achite datoriile pe baza unui plan mai lejer, potrivit noilor statuturi financiare.

Deși legea insolvenței are la bază analiza legislației și a practicii judiciare din 12 state, CITR (Casa de Insolvență Transilvania, liderul pieței de insolvență din România) a declarat că aceasta are și câteva minusuri care i-ar putea îngreuna aplicarea. Principalele dezavantaje sunt legate în primul rând de lipsa unui reprezentat al creditorilor în cadrul comisiei de insolvență, dar și faptul că sus-numita comisie este investită cu atribuții decizionale, de control și de supraveghere a actelor debitorului aflat în pragul falimentului, fapt care, probabil, va da naștere unor adevărate piedici privind aplicarea legii.

Debitorul are obligația de a anunța instituția bancară de unde s-a îndatorat intenția acestuia de a deschide acțiunea de insolvență cu cel puțin 30 de zile înainte să depună cererea. Vestea intenției de insolvență se poate realiza prin orice mijloc de comunicare.

Imediat după ce debitorul depune cererea de insolvență la comisia de insolvență competentă din județul unde locuiește acesta, băncile care au aprobat creditele nu vor mai putea calcula dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte proceduri ale obligației de plată.

Datorită legii insolvenței, debitorii vor avea două posibilități de achitare a datoriei:

1.     Plata eșalonată a creditului. Noua modalitate de plată se realizează de administratorul procedurii de insolvență împreună cu datornicul, pe baza unui plan de rambursare a datoriilor. Acest plan este practic o modalitate de redresare a veniturilor și a cheltuielilor acestuia, prin care debitorul să își poată achita datoria conform noilor sale posibilități financiare.

2.   Lichidarea de active. Dacă debitorul dispune de bunuri pe numele său, acesta poate să ceară comisiei de insolvență deschiderea unei proceduri judiciare prin care să-i fie lichidate activele din posesia sa.

În cazul în care debitorul a apelat la un co-debitor atunci când a contractat unul sau mai multe credite, cererea de insolvență poate fi realizată pe numele ambelor persoane dacă acestea sunt căsătorite, conviețuiesc sau au bunuri în comun. Aceștia vor beneficia de un singur plan de rambursare, comun, sau se vor efectua două planuri corelate.

Comisia de insolvență va stabili anual nivelul de trai al insolventului și a persoanelor pe care acesta le are în întreținere, astfel încât aceștia să nu aibă de suferit din punct de vedere financiar, dar în același timp să-și poată duce la îndeplinire planul de achitare al datoriei stabilit prin procesul de insolvență.

Cererea de insolvență poate fi depusă de datornicul care:

  • Locuiește în România de cel puțin 6 luni înaintea depunerii cererii de insolvență;
  • Nu își mai poate plăti sub nicio formă datoria conform obligațiilor contractuale între bancă și datornic și nu prevede nicio ameliorare a situației financiare pentru următoarele 12 luni. Debitorul este protejat astfel încât nivelul său de trai să rămână unul decent.
  • Datoria acestuia este de cel puțin 15 salarii minime pe economie.

Cererea de insolvență nu poate fi depusă de datornicul care:

  • În ultimii 2 ani a fost concediat din motive care îi pot fi reproșate;
  • Este apt de muncă dar nu a căutat sau a refuzat în repetate rânduri locuri de muncă legale, aducătoare de venit;
  • A contractat noi împrumuturi și datorii deși își cunoștea foarte bine situația financiară falimentară;
  • A realizat cu bună știință sau din greșeală situația de insolvență;
  • În cazul căruia a fost închisă din motive imputabile o altă procedură de insolvență pe baza unui plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau chiar printr-o procedură simplificată cu mai puțin de 7 ani în urmă.
  • A fost condamnat pentru: evaziune fiscală, infracțiune de fals sau infracțiune intenționată contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii.

După cum bine ne dăm seama, noua lege a insolvenței protejează și veghează situațiile financiare ale persoanelor fizice aflate în pragul falimentului, care datorează importante sume de bani instituțiilor bancare și/sau non-bancare din România, însă acest lucru ar putea să aducă la niște schimbări importante în zona de creditare.

Specialiștii AVBS Credit anticipează că parametrii de risc pe care instituțiile bancare îi iau în mod normal în cazul acordării diverselor tipuri de credite – credite de nevoi personale ori credite ipotecare – vor fi mai puțin permisivi pe viitor. Acest fapt ar putea să conducă la o scădere importantă a numărului de credite acordate persoanelor fizice din România care se bucură de o situație financiară mai mult sau mai puțin decentă.

De reținut! Legea insolvenței este o a doua șansă pentru datornicii onești care vor să-și achite datoriile și luptă pentru a realiza această acțiune în condiții care să nu le afecteze și mai mult nivelul de trai!

– II –

Pentru a emite o cerere de împrumut sau pentru a afla mai multe informații despre creditele bancare, vă rugăm, să accesați categoria CONTACT, să ne scrieți pe adresa de e-mail office@avbs.ro sau să ne sunați la numărul de telefon 021. 230. 43. 43.

 Surse info - finzoom.ro, mediafax.ro, ziare.com